Vantul, Ploaia si Soarele

Vantul, Ploaia si Soarele stateau de vorba.

  „Hai sa jucam un joc” spuse Soarele. “Vedeti baiatul acela care poarta o jacheta? Hai sa vedem care dintre noi il poate face sa o dea jos“

“Vreau sa incerc eu!” spuse Vantul. Vantul incepu sa sufle pe la urechea baiatului , soptindu-i usor “scoate-ti jacheta, scoate-ti jacheta”. Cand vazu ca baiatul nu isi da jacheta jos, Vantul incepu sa sufle un pic mai puternic si ii spuse mai tare la ureche dar cu cat sufla mai tare cu atat ii era mai frig baiatului si isi tinea jacheta pe el. Vantul atunci incepu sa urle la urechile baiatului “scoate-ti jacheta, scoate-ti jacheta!”  Cu cat baiatul ignora mai tare, cu atat Vantul urla si mai tare la el. Vantul ramase fara rasuflare de atata urlat dar baiatul isi tinea tot mai strans jacheta pe el.

“Lasa-ma sa incerc si eu” spuse Ploaia. “E evident ca ceea ce faci tu nu merge, nu are rost sa mai tipi la el deoarece cu cat tipi mai tare la el cu atat o tine mai strans pe el”. Atunci, Ploaia incepu sa burniteze usor spunandu-i usor la ureche: “scoate-ti jacheta, scoate-ti jacheta”. In schimb, baiatul isi trase gluga pe cap si inchide fermoarul jachetei.

Iritata, Ploaia uita imediat de sfatul pe care il daduse Vantului si isi spuse: “il conving eu sa-si dea jacheta jos”.

Incepu sa toarne din greu. Picaturile de ploaie ii spuneau baiatului: “scoate-ti jacheta, scoate-ti jacheta!” dar baiatul refuza sa asculte.

Cu cat Ploaia devenea mai nervoasa cu atat baiatul incerca sa se acopere mai mult.

“Cred ca a venit randul meu” spuse Soarele. El incepu sa straluceasca fara sa spuna nimic. Razele lui il incalzeau pe baiat, alintandu-l. Soarele ridica gradat temperatura, fara insa sa faca prea cald. Baiatul isi dadu gluga jos de pe cap. Pe masura ce Soarele incalzea usor temperatura, el desfacu fermoarul de la jacheta. Atunci, Soarele mai ridica temperature un pic si il invalui pe baiat cu razele lui. Nu a mai durat mult pana cand baiatul a scos jacheta  de pe el pentru a se bucura de…..caldura.